1934 – Mathesis sau bucuriile simple
1944 – Pagini despre sufletul românesc
1970 – Rostirea filosofica româneasca
1973 – Creatie si frumos în rostirea româneasca
1978 – Sentimentul românesc al Fiintei
1981 – Devenirea întru fiinta
1986 – Scrisori despre logica lui Hermes
post mortem au fost editate:
1988 – De dignitate Europae
1991 – Jurnal de idei
1992 – Simple introduceri la bunatatea timpului nostru
1993 – Modelul cultural european
Terminologie si conceptie
filosofie = instrument de transfigurare a fiintei umane în urma
careia omul devine pe de-a-ntregul o stare de spirit
metoda utilizata = structuralismul; discursuri construite pe trepte în maniera dialectica
temele gândirii lui Noica:
1. Individul uman ce trebuie sa se ridice la puterea natiunii
2. logica – calea de a înfrunta si stapâni viata împreuna cu viata
epuizeaza tot universul de
Discurs
atitudini logice ale individului:
a) estetica = act de creatie
personala, de vointa
b) politica = atitudine de subordonare a activitatii
unui principiu de finalitate launtrica
c) teleologia = act de inteligenta;
atitudine de subordonare a realitatii unui scop
d) etica = transcendere spirituala a materiei
logica nationala – în ea esteticul si eticul îsi pierd
consistenta, fundamentale sunt politica si teleologia = scopul natiunii este
individul
problema : Ce trebuie sa faca omul hotarât sa devina spirit
logic?
R: sa nu faca nimic; nici un gest purtator de semnificatie
sociala
Întârzierea este conditia unei bune formari culturale, asigura
conservarea Firescului; este însotita de accelerarea spiritului uman – clipa
precipitarii
În opera
omul de cultura – trebuie sa intre în zodia acceleratiei pentru a
înfrânge mediocritatea culturii românesti calitati: sa fie liber ( ca burghezul)
si sa fie intim cu lumea (ca taranul)
criteriul Fiintei = ceea ce se manifesta peste tot; ceea ce se distribuie fara sa se împarta
Ipostazele
Fiintei = Fiinta lucrurilor – devenirea ( o închidere ce se deschide) Fiinta ca
element – categorii ale lucrurilor reale Fiinta ca Fiinta
Categoriile Fiintei
: Unu – Multiplu; Totalitatea deschisa; Limitatia ce nu limiteaza; Comunitate
autonoma; Real – posibil – necesar
Devenirea întru fiinta = temelia lumii,
prin spiritul omului fiinta ajunge sa fie constienta de sine
Ratiunea =constiinta devenirii întru fiinta
Întru = prepozitie care marcheaza felul
românesc de a resimti fiinta Este o închidere ce se deschide, o limitatie ce nu
limiteaza Este o întrebare ce poate declansa o serie de 6 evenimente:
1)suspendarea realitatii
2) dublarea realitatii prin olgindirea ei
3) negarea realitatii
4) organizarea nedeterminarii realitatii
5) instituirea realitatii
6) redresarea realitatii ca sporire a ei
Existenta = prefiinta
= cuprinde 6 situatii de fiinta ( modulatii ale lui “a fi”):
1) n-a fost sa fie = fiinta neîmplinita
2) era sa fie = fiinta suspendata
3) va fi fiind = fiinta eventuala
4) ar fi sa fie = fiinta posibila
5) este sa fie = intrarea în fiinta
6) a fost sa fie = fiinta savârsita
Modelul ontologic I
– D – G (individual – determinatii – general) ; Fiinta este cu adevarat numai
acolo unde modelul apare cu toti cei trei termeni; modelul este
dinamic
Maladiile spiritului = boli ontice incurabile despre a caror
patologie poate vorbi doar filosofia; sunt în numar de 6:
1) I – D = a nu avea ceva de ordin general ( catholita) ex: Don Juan, Napoleon, Fiul risipitor,
Kierkegaard, Nietzsche
2) D –G = a nu avea o realitate individuala ( todetia)
ex: Sf.Augustin, Goethe
3) G – I = a nu avea determinatii potrivite
(horetia) ex: Faust, Zarathustra îngerii, Ludovic al XIV – lea, Pygmalion
4) I – G = lipsesc anumite determinatii (ahoretie) prin refuz constient al unuia
dintre termeni; ex: Marcus aurelius
5) G – D = a nu avea o realitate
individuala ( atodetia) ex: Platon, Kant
6) D – I = nu exista siguranta generalului (acatholia)
Sufletul românesc sufera fara voie de catholita si todetita Cu voie de ahoretia
Situatie logica = starea elementelor din multimea oamenilor
Câmp logic = acea situatie în care întregul este în parte,
iar nu numai partea în întreg
Stare statistica = starea elementelor din multimea pietrelor, tine cont doar de parte în întreg
Logica lui Ares = o logica bivalenta tip da\ nu, construita pe logica clasica a lui Aristotel; acea
care tine seama doar de situatiile statistice în care numai cantitatea conteaza;
ex: ostasii pot muri, dar sa se conserve oastea; individualul poate fi oricând
înlocuit
Logica lui Hermes = în care partea este de fiecare data o
interpretare a întregului; tine seama de situatiile logice ; individualul este
un nod la intersectia mai multor generali ex: ostasul se poate ridica la puterea
oastei; ex: odata cu Socrate, moartea devine o situatie logica